Recentul raport KPMG, realizat pentru Philip Morris International, a dezvăluit o tendință alarmantă în ceea ce privește consumul ilicit de țigări în Europa, atingând cele mai ridicate niveluri din ultimul deceniu. Cu o creștere semnificativă a contrabandei și contrafacerii, acest fenomen afectează nu doar economiile statelor membre, ci și sănătatea publică și stabilitatea socială. România, deși se află sub media europeană, înregistrează o creștere a consumului ilicit, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența politicilor fiscale și de reglementare existente.
Contextul consumului ilicit de țigări în Europa
În 2025, conform raportului KPMG, consumul de țigări ilicite în Uniunea Europeană a ajuns la 41,8 miliarde de țigări, ceea ce reprezintă 10,3% din totalul consumului de țigări. Această cifră este semnificativă, deoarece reflectă o creștere de peste 7% față de anul anterior, marcând prima dată din 2014 când consumul ilicit depășește 10% din total. În contextul în care pierderile fiscale estimate se ridică la 16,7 miliarde de euro, este evident că acest fenomen afectează profund veniturile bugetare ale statelor membre.
Creșterea rapidă a pieței ilicite este alimentată de o serie de factori, printre care se numără disparitățile fiscale, corupția și lipsa de coordonare între autoritățile de aplicare a legii. Aceste aspecte contribuie la facilitarea activităților ilegale și la consolidarea rețelelor de crimă organizată care operează în acest domeniu.
Impactul asupra României: o creștere îngrijorătoare
În România, contrabanda și contrafacerea au atins un nivel de 6,9% din consumul total de țigări, ceea ce corespunde aproximativ 1,78 miliarde de țigări. Această creștere cu 0,9 puncte procentuale față de anul anterior se traduce în pierderi fiscale de aproximativ 324 milioane de euro pentru statul român. Deși România se situează sub media europeană, această tendință de creștere ridică preocupări cu privire la eficiența măsurilor de combatere a comerțului ilicit.
Autoritățile române au implementat un cadru fiscal stabil și predictibil, recunoscut ca un exemplu de bune practici în Europa, ceea ce a contribuit la menținerea nivelului ilicit sub media europeană. Cu toate acestea, proximitatea geografică față de alte țări cu regimuri fiscale mai favorabile, cum ar fi Bulgaria și Republica Moldova, facilitează fluxurile de produse ilicite către România. Această situație evidențiază necesitatea unor măsuri mai riguroase și a unei mai bune cooperări între statele membre pentru a combate eficient comerțul ilicit.
Produsele contrafăcute: o nouă tendință în comerțul ilicit
Raportul KPMG subliniază o schimbare structurală în piața ilicită, unde produsele contrafăcute au devenit cea mai importantă sursă de țigări ilegale. În 2025, produsele contrafăcute au reprezentat 44% din consumul ilicit din UE, cu un volum de 18,3 miliarde de țigări. Această tendință este îngrijorătoare, deoarece produsele contrafăcute sunt adesea de calitate inferioară și pot conține substanțe nocive pentru sănătate.
Acest fenomen este susținut de rețelele de crimă organizată care au adaptat rapid modelele de producție și distribuție pentru a reduce riscul de detectare. Odată cu înlocuirea fluxurilor tradiționale de contrabandă Est-Vest cu produse contrafăcute, lanțurile de aprovizionare devin mai rapide și mai greu de urmărit. Această situație evidențiază vulnerabilitățile structurale persistente la nivelul reglementării și aplicării legii, care permit extinderea comerțului ilicit.
Perspectivele experților: necesitatea unei acțiuni coordonate
Experții din domeniu subliniază importanța unei abordări coordonate la nivel european pentru combaterea comerțului ilicit. Philip Morris International (PMI) a lansat un apel pentru un răspuns bazat pe reglementări fundamentate pe dovezi și pentru consolidarea cooperării între autoritățile de aplicare a legii și sectorul privat. Această colaborare este esențială pentru a identifica, investiga și destructura rețelele de contrafacere.
Massimo Andolina, președintele regiunii Europa la PMI, a evidențiat că țările care adoptă un mix echilibrat de politici fiscale predictibile și reglementări proportionale au reușit să reducă semnificativ comerțul ilicit. De exemplu, Grecia a înregistrat o scădere a comerțului ilicit cu 3,4 puncte procentuale, ceea ce sugerează că eforturile susținute de aplicare a legii și stabilitatea fiscală pot duce la rezultate pozitive.
Impactul asupra sănătății publice și economiei
Comerțul ilicit de țigări are implicații grave asupra sănătății publice și economiei. Pe lângă pierderile fiscale considerabile, consumul de produse ilicite poate duce la expunerea consumatorilor la produse de calitate inferioară și la riscuri de sănătate. De asemenea, acest fenomen afectează companiile legale care respectă reglementările și contribuie la economia națională, provocând o concurență neloială.
În plus, comerțul ilicit sprijină rețelele infracționale și poate fi asociat cu alte activități ilegale, cum ar fi traficul de droguri și spălarea banilor. Aceasta creează un cerc vicios care afectează stabilitatea socială și economică a țărilor afectate. Prin urmare, este esențial ca autoritățile să dezvolte și să implementeze politici eficiente și coordonate pentru a aborda acest fenomen.
Concluzie: O provocare complexă ce necesită colaborare și inovație
În concluzie, raportul KPMG evidențiază o provocare complexă în ceea ce privește consumul ilicit de țigări în Europa. Deși România se află sub media europeană, creșterea consumului ilicit și a pierderilor fiscale asociate necesită o atenție urgentă. Combating this issue demands a multifaceted approach, including strong enforcement measures, effective public-private collaboration, and evidence-based regulation.
Numai printr-o acțiune coordonată la nivel european se poate spera la o reducere a comerțului ilicit și la protejarea sănătății publice și a economiei legale. Este esențial ca toate părțile implicate – autoritățile, sectorul privat și societatea civilă – să colaboreze pentru a găsi soluții durabile și inovatoare în fața acestui fenomen îngrijorător.